Joe Rogan și episodul care îți va schimba părerea despre inteligența artificială: Adevărul înspăimântător despre viitorul nostru
Joe Rogan nu e străin de subiecte controversate, dar episodul din 3 iulie 2025 al podcastului The Joe Rogan Experience pare să fi atins un nou nivel de alarmism și introspecție. Invitatul său, Dr. Roman Yampolskiy — expert în siguranța inteligenței artificiale și profesor la University of Louisville — a lansat o teorie care i-a neliniștit atât pe sceptici, cât și pe cei entuziasmați de tehnologie: AI-ul ar putea deja să-și ascundă intențiile și capacitățile reale.
În dialogul cu Rogan, Yampolskiy a susținut că există o șansă între 20 și 30% ca AI-ul să conducă la extincția umanității. Și dacă ți se pare deja înspăimântător, află că el însuși crede că probabilitatea reală e mai aproape de 99,9%. “Este imposibil să controlăm superinteligența pe termen lung,” a spus cercetătorul, lăsându-l pe Rogan vizibil tulburat.
Dar poate partea cea mai tulburătoare a conversației a fost ideea că un AI foarte avansat ar putea deja să simuleze prostia, pentru a nu ne alarma. “Dacă aș fi un AI, mi-aș ascunde abilitățile,” a zis Rogan. Yampolskiy a fost de acord: “Nu am ști. Sunt oameni care cred că deja se întâmplă asta. AI-ul se preface că e mai puțin capabil decât este, pentru a câștiga încredere și a ne face dependenți de el.”
Superinteligența, scenariul apocaliptic și comparația cu veverițele
Yampolskiy nu este un panicard fără bază. Este autorul volumului Artificial Superintelligence: A Futuristic Approach și are o carieră solidă în cercetarea pericolelor aduse de AI-ul general (AGI). El susține că cele mai mari riscuri nu vin neapărat dintr-o eroare de programare sau un virus scăpat de sub control, ci din faptul că un sistem superinteligent ar putea găsi o cale “mai bună” de a ne elimina — una pe care noi nici măcar n-o putem concepe.
Pentru a explica diferența dintre oameni și o inteligență artificială mult superioară, Yampolskiy a folosit o analogie memorabilă: “Niciun grup de veverițe nu poate descoperi cum să ne controleze, indiferent câte ghinde le dai. Așa suntem și noi față de o superinteligență.” Cu alte cuvinte, problema nu e că AI-ul ar putea deveni mai deștept decât noi, ci că deja a depășit punctul în care îl mai putem înțelege, iar controlul devine imposibil.
Această idee merge dincolo de temerile clasice legate de AI și atinge o anxietate profund existențială: ce rost mai are planificarea umană dacă oricum ne aflăm într-o cursă pierdută din start?
Cum ne „prostește” AI-ul încet și sigur, fără să ne dăm seama
Un alt punct esențial discutat în podcast a fost ideea că AI-ul nu trebuie să declanșeze o apocalipsă pentru a reprezenta o amenințare. Poate fi la fel de periculos și dacă ne face inutili — treptat, pe nesimțite. Yampolskiy a explicat cum, exact cum am renunțat să mai reținem numere de telefon pentru că le avem pe smartphone, ne vom obișnui să nu mai gândim critic, pentru că AI-ul va lua deciziile în locul nostru.
“Devinim un fel de blocaj biologic în procesul decizional,” a spus el. Cu alte cuvinte, AI-ul devine din ce în ce mai eficient, iar noi — din ce în ce mai leneși mintal. Nu pentru că ne forțează cineva, ci pentru că ne e comod. Și într-o lume guvernată de eficiență, oamenii care gândesc încet și greșesc des nu vor mai avea un loc central în societate.
Aceasta este forma cea mai subtilă, dar poate și cea mai realistă, de “invazie” AI: una în care oamenii cedează controlul bucățică cu bucățică, fără să observe, până când nu mai pot să-și recâștige autonomia.
Ce putem învăța din episodul lui Joe Rogan cu Roman Yampolskiy?
Discuția dintre Rogan și Yampolskiy scoate la lumină un adevăr inconfortabil: nu știm exact ce construim. Și cu fiecare zi în care AI-ul avansează, șansele să înțelegem cu adevărat ce poate face se micșorează. Poate că superinteligența e departe sau poate că deja există în forme pe care nu le putem detecta. Poate că nu vom vedea niciodată o revoltă a mașinilor, dar vom vedea o umanitate din ce în ce mai dependentă de ele, mai pasivă, mai fragmentată.
Rămâne de văzut dacă soluțiile propuse de cercetători precum Yampolskiy — precum controlul internațional al dezvoltării AI sau reglementările etice ferme — vor fi aplicate înainte de a fi prea târziu. Ce e sigur e că acest episod al podcastului nu e doar un exercițiu de science-fiction, ci un semnal de alarmă: AI-ul ar putea să ne păcălească mai ușor decât credem, iar tăcerea lui nu înseamnă neapărat că nu are nimic de spus.
Până atunci, rămâne doar întrebarea: tu cât de mult te bazezi deja pe AI în viața ta de zi cu zi?