Rețea de fraudă cu ramificații internaționale: Percheziții în 6 județe și în Ungaria, prejudiciu estimat la 3,5 milioane de lei

O operațiune de amploare, coordonată de DIICOT – Biroul Teritorial Satu Mare, a adus în atenție o rețea complexă de criminalitate informatică și spălare de bani.

Pe 24 iunie 2025, autoritățile române spun că au desfășurat nu mai puțin de 42 de percheziții domiciliare în județele Satu Mare, Cluj, Sibiu, Hunedoara, Maramureș și Brăila, într-un dosar penal cu un prejudiciu estimat la 3,5 milioane de lei. În paralel, cu sprijinul autorităților maghiare, au avut loc două percheziții pe teritoriul Ungariei, semn că activitatea rețelei depășea granițele României.

Investigația este coordonată de procurorii DIICOT împreună cu polițiștii de la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice din cadrul IPJ Satu Mare. Scopul acțiunii: destructurarea unei grupări de criminalitate organizată care, pe parcursul anului 2024, ar fi obținut sume considerabile de bani din fraude informatice cu carduri bancare, falsuri și spălare de bani.

Ancheta a scos la iveală o metodă de operare sofisticată. Gruparea, formată inițial din șapte persoane în județul Satu Mare și extinsă ulterior cu alți membri din alte județe, se ocupa cu obținerea frauduloasă de terminale POS, folosite apoi pentru a efectua tranzacții fictive cu carduri bancare compromise, emise de instituții financiare din SUA, China, Thailanda, Singapore sau Georgia.

Aceste carduri fie erau clonate, fie aveau date furate, și erau conectate la conturi bancare reale deschise în străinătate. Tranzacțiile păreau inițial comerciale și legale, însă erau în realitate generate în cadrul unor operațiuni fictive, cu scopul exclusiv de a sustrage bani.

Pentru a spori eficiența și a disimula originea fondurilor, membrii rețelei ar fi recrutat și administratori de firme românești care dețineau deja POS-uri, atrăgându-i în schema infracțională. După efectuarea tranzacțiilor, banii erau supuși unui proces de spălare, prin retrageri în numerar, transferuri bancare succesive și implicarea unor „cărăuși” – persoane interpuse folosite pentru a face mai dificilă identificarea sursei ilegale a banilor.

Operațiunile ilegale au fost desfășurate de-a lungul anului trecut și vizau inducerea în eroare a mai multor bănci, cu scopul de a obține profituri rapide și greu de urmărit. Structura infracțională era foarte bine organizată, acționând în mod coordonat și utilizând instrumente informatice avansate, documente false și tehnici de manipulare financiară.

Ce riscă suspecții și ce urmează în anchetă

Persoanele vizate de anchetă sunt cercetate pentru o listă lungă de infracțiuni grave, printre care:

constituirea unui grup infracțional organizat,
efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos,
acceptarea de operațiuni financiare ilegale,
fals în înscrisuri oficiale și uz de fals,
spălarea banilor,
acces ilegal la un sistem informatic,
înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Toate acestea sunt infracțiuni cu pedepse severe, multe dintre ele fiind prevăzute în Codul penal și în Legea 656/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării banilor.

La acest moment, audierile au loc la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Satu Mare, iar anchetatorii încearcă să clarifice rolurile fiecărui membru implicat și să recupereze cât mai mult din prejudiciu.

Este important de precizat că, potrivit legii, toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și de toate drepturile procesuale. Această etapă a anchetei este una preliminară și nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Totodată, în funcție de evoluția probelor, dosarul ar putea fi extins și în alte județe sau țări.

O rețea bine pusă la punct, o alertă pentru sistemul bancar

Acțiunea de pe 24 iunie nu este doar o lovitură importantă împotriva criminalității organizate, ci și un semnal de alarmă pentru bănci, companii și utilizatori individuali. Tehnologia care ușurează tranzacțiile financiare devine, din păcate, și o armă periculoasă în mâinile rețelelor infracționale.

Coordonarea autorităților din România cu cele din Ungaria arată că frauda informatică nu mai are granițe, iar grupările implicate sunt din ce în ce mai sofisticate. Utilizarea unor identități false, conturi bancare în afara țării, precum și metodele de spălare a banilor, impun un răspuns tot mai rapid și adaptat din partea instituțiilor de aplicare a legii.

De asemenea, implicarea companiilor românești – fie cu bună știință, fie din neglijență – în această schemă atrage atenția asupra nevoii urgente de educație financiară și conștientizare a riscurilor. Orice administrator de firmă care deține un POS trebuie să fie vigilent și să nu permită folosirea echipamentului său pentru operațiuni dubioase.

Operațiunea din 24 iunie, susținută de brigăzile de combatere a criminalității organizate din Oradea, Cluj, Alba, Satu Mare și Brăila, dar și de jandarmi și alte structuri de poliție economică, ar putea fi doar începutul unei anchete mai largi, care să dezvăluie dimensiunea reală a rețelei și a prejudiciilor produse în ultimii ani.