De la tocilar la luptător: cum a ajuns Mark Zuckerberg să fie „Împăratul Imperiului Broman”

Mark Zuckerberg, fondatorul Meta și unul dintre cei mai influenți oameni din industria tech, nu mai este tocilarul palid care apărea în fața Congresului în hanorac gri. Într-o transformare care i-a șocat atât pe colegii de industrie, cât și pe propriii angajați, Zuckerberg a devenit o figură dură, apropiată de extrema dreaptă americană, fan UFC, campion amator de jiu-jitsu și promotor al unui stil de viață autoritar, centrat pe putere, control și masculinitate.

Ce se ascunde însă în spatele acestei metamorfoze? E pur și simplu criza vârstei mijlocii trăită cu milioane de dolari în cont sau o schimbare strategică pentru consolidarea influenței sale într-o lume din ce în ce mai polarizată? Indiciile sunt multe, iar povestea – la fel de spectaculoasă precum o luptă în cușcă.

În mai 2023, într-o sală modestă de liceu din Woodside, California, un bărbat mascat și cu șapcă de baseball a urcat pe salteaua de jiu-jitsu. Se numea Mark Elliott. Când și-a dat jos ochelarii de soare, publicul a început să filmeze: era chiar Mark Zuckerberg. Înscris sub un nume fals și începător (centură albă), șeful Meta participa pentru prima oară oficial la o competiție sportivă.

Dincolo de spectacolul mediatic, acel moment simboliza începutul unei transformări vizibile. În pandemie, Zuckerberg începuse să se antreneze obsesiv, zilnic, cu instructori de top, în proprietățile sale din Palo Alto și Hawaii. În paralel, și-a schimbat stilul: a renunțat la hanoracele monotone în favoarea unor paltoane de piele, lanțuri de aur și ceasuri de 900.000 de dolari, iar tunsoarea a devenit una elaborată, cu bucle roșcate luxuriante.

Mai mult, în cercurile sale de prieteni au apărut nume ca Dana White (șeful UFC) și luptători celebri precum Israel Adesanya. Participa la lupte cu propriii angajați, posta poze fără tricou cu abdomenul definit și se antrena cu „Crazy Dave” Camarillo – același antrenor care l-a pregătit pe Keanu Reeves pentru „John Wick”.

Această obsesie sportivă nu era doar o distragere. Într-o industrie în care dominanța și agilitatea strategică fac diferența, Zuckerberg transforma lupta într-o metaforă personală și profesională: cine nu se adaptează, e înfrânt.

Politică, Trump și „regele Meta”: Zuckerberg iese din zona gri

În paralel cu transformarea fizică, Zuckerberg a adoptat o poziție tot mai clară pe scena politică: a trecut de la imaginea de democrat moderat și vizionar social la un partener vizibil al Partidului Republican. Sprijinul său pentru Donald Trump, participarea la evenimente organizate de administrația sa și restructurarea consiliului Meta cu figuri apropiate de mișcarea MAGA au consolidat această direcție.

Printre aliații săi se numără acum Peter Thiel, mentor libertarian, Marc Andreessen, investitor vocal de dreapta, și chiar consilieri ai administrației Trump. Zuckerberg a acceptat discursul anti-woke și a slăbit moderarea conținutului pe platformele Meta, spre șocul angajaților liberali din companie. A fost poreclit „Maga Mark”, iar diversitatea și incluziunea – odinioară principii de bază în cultura Facebook – au devenit teme secundare.

Într-un podcast cu Joe Rogan, Zuckerberg a spus că America corporatistă este „castrată cultural” și că firmele au nevoie de mai multă „energie masculină”. Mesajul era clar: nu mai este timpul toleranței, ci al forței.

Mulți dintre foștii săi colaboratori vorbesc acum despre o „trădare” a valorilor inițiale. În timp ce unii văd o criză personală, alții spun că acesta a fost Zuckerberg dintotdeauna: obsedat de control, fascinat de dominație și însetat de validare.

Ce urmează: metaversul eșuează, IA devine noua frontieră

Viziunea lui Zuckerberg asupra metaversului – acel spațiu virtual unde ar fi trebuit să trăim și să interacționăm prin avatare – a eșuat. Utilizatorii nu au venit, angajații l-au luat peste picior, iar publicul a râs de avatarul său caricatural. În schimb, Zuckerberg și-a mutat atenția asupra inteligenței artificiale.

Meta investește acum miliarde în dezvoltarea de modele AI open source și în integrarea acestor tehnologii în tot ecosistemul său – de la realitate augmentată, la automatizarea codului și până la controlul total al rețelelor sociale.

În această cursă, Zuckerberg se confruntă cu rivali redutabili: Musk, OpenAI, Google. Dar are un avantaj imens – graficul social unic al Meta: miliarde de utilizatori, conexiuni, comportamente și date.

În spatele ușilor închise, Zuckerberg conduce cu mână de fier: este prezent în toate deciziile, trimite mesaje la orice oră, cere schimbări rapide și presează echipele să performeze. Mulți angajați trăiesc acum într-o stare de stres continuu, între concedieri, restructurări și cerințe imposibile. Dar, pentru Zuckerberg, e doar un alt meci de jiu-jitsu – trebuie să știi când să prinzi adversarul în clește și când să te retragi strategic.

Dacă te întrebi ce s-a întâmplat cu tânărul idealist care promitea fiicei sale „o lume fără sărăcie și foamete”, răspunsul e simplu: a fost înlocuit cu un luptător, un aliat politic și un CEO care nu mai joacă defensiv.

În final, poate că cel mai onest rezumat vine de la un fost angajat al Meta: „De la lean in, am trecut la fuck off. Mark n-a fost niciodată altcineva”.