Amenzi fabuloase pentru TikTok , Facebook și Instagram în noua campanie electorală. De ce anunțul lui Ciolacu este doar propagandă populistă, marketing gratuit
Anul 2025 aduce o premieră în istoria alegerilor prezidențiale din România: anunțul privind amenzi uriașe, de până la 5% din cifra de afaceri, pentru platformele de social media care ar „favoriza” anumiți candidați. Marcel Ciolacu, premierul în funcție, a afirmat că aceste măsuri drastice au scopul de a preveni influențarea votului prin rețele precum TikTok, Facebook și Instagram. Inițiativa a fost adoptată într-o ordonanță de urgență ce stabilește regulile pentru campania electorală și pentru data de 4 mai, ziua primului tur de scrutin la prezidențiale.
Cu toate că discursul sună convingător la prima vedere, lipsa unui mecanism clar de aplicare a amenzilor, precum și modul abrupt în care Guvernul a legiferat această schimbare ridică semne de întrebare. În plus, multe voci din societatea civilă avertizează că existența unor sancțiuni de proporții poate genera încălcări ale drepturilor fundamentale. Practic, ești pus în situația de a privi cu scepticism atât legalitatea cât și fezabilitatea acestor măsuri. Mai ales că rămâne neclar cum și când s-ar aplica, în condițiile în care marile platforme de socializare nu sunt înregistrate în România.
Cum a apărut ideea amenzilor și de ce e controversată
Anunțul Guvernului a venit pe fondul unor critici legate de influențarea rezultatului alegerilor anterioare, în special prin diseminarea de reclame și conținut politic direcționat. Premierul Ciolacu susține că sancțiunile financiare mari vor preveni practici neetice. Totuși, chiar dacă tu ca alegător ai putea considera că e bine să existe un mecanism de control al dezinformării, trebuie să ții cont de modul în care se vor pune în practică aceste amenzi.
În teorie, dacă platformele – Facebook, TikTok, Google, Instagram etc. – nu elimină conținutul incriminat de autorități în cinci ore de la o sesizare, sunt amenințate cu penalizări care pot atinge miliarde de euro. Problema apare, însă, când te întrebi de ce autoritățile române s-ar crede îndreptățite să acționeze peste reglementările europene deja existente (așa cum este Regulamentul UE privind serviciile digitale – DSA). Societatea civilă a atras atenția că o astfel de ordonanță ar încălca nu doar competențele legislative naționale, ci și dreptul la libertate de exprimare, deoarece s-ar putea ajunge la situații de cenzură excesivă.
Mai mult, nici guvernanții și nici Autoritatea Electorală Permanentă nu au prezentat un plan concret prin care să impună respectivele amenzi unor corporații care nu au o prezență juridică solidă în România. În plus, lipsa de transparență și de consultare prealabilă cu specialiștii și cu mediul asociativ face ca această inițiativă să fie percepută ca un demers populist – un fel de marketing politic prin care se câștigă atenția publică, în absența unei soluții reale și coerente.
De ce ONG-urile și experții critică măsurile Guvernului
La scurt timp după adoptarea ordonanței de urgență, mai multe ONG-uri și experți electorali au reacționat vehement. Au lansat comunicate comune, subliniind faptul că aceste prevederi au fost adoptate fără dezbatere publică și fără o analiză autentică a efectelor pe termen lung. Dacă îți pasă de modul în care statul îți garantează drepturile, trebuie să știi că reprezentanții societății civile acuză Guvernul de încălcarea procedurilor de transparență decizională – etapă obligatorie înaintea oricărei modificări majore în legislația electorală.
Există totodată voci care spun că demersul e ineficient, întrucât marile platforme online sunt reglementate la nivelul Comisiei Europene. Prin urmare, impunerea unor sancțiuni naționale pare greu de realizat dacă entitățile vizate nu sunt înregistrate în România și nici nu au active semnificative pe teritoriul țării. Experții atrag atenția că, pentru a acționa în mod real asupra giganților tech, statul ar trebui să colaboreze mai degrabă cu autoritățile europene, și nu să meargă pe cont propriu cu amenințări lipsite de instrumente concrete.
Deși scopul declarat al Guvernului, acela de a asigura condiții echitabile într-o campanie electorală, e unul legitim, modul în care se încearcă implementarea ridică numeroase probleme. În lipsa unei abordări coerente, transparența și protecția drepturilor fundamentale pot fi compromise. Or, exact aceste aspecte nu ar trebui subestimate dacă vrei un proces electoral demn de încredere. În definitiv, măsurile luate de autorități par să fie, cel puțin pe moment, mai mult o lovitură de imagine, menită să creeze senzația de fermitate în fața potențialelor abuzuri online, fără însă a oferi soluții viabile de aplicare.
Ție îți rămâne sarcina de a rămâne vigilent și de a nu te lăsa păcălit de promisiuni sforăitoare. Citește atent deciziile guvernanților și fii atent(ă) la reacțiile specialiștilor independenți și ale organizațiilor non-guvernamentale. În condițiile în care mediul online joacă un rol tot mai mare în campaniile electorale, e important ca reglementările să fie clare, corecte și aplicabile, nu doar vehiculate în spațiul public drept amenințări greu de pus în practică.